 |
| Liviu Rebreanu |
În centrul acţiunii stă personajul Ion, ţăran sărac care vrea sa aibă repede mult pământ. Hotărârea lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea bogată, deşi o place pe Florica cea săracă, marchează începutul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu, tatăl Anei, şi confruntarea verbală cu Ion, pentru că umblă să-i ia
fata promisă altui tăran bogat George Bulbuc, constituie intriga romanului. Ruşinea pe care Vasile i-o face la horă, in faţa satului, va stârni dorinţa de răzbunare a flacăului, care la rândul său îl va face de ruşinea satului, lăsând-o pe Ana insărcinată pentru a obţine pământul ca zestre.
Ion îl forţează astfel pe Vasile Baciu să accepte căsătoria. La nunta cu Ana, Ion işi dă seama că tot pe Florica o iubeşte. În plus, el nu-i cere acte socrului pentru pământul - zestre, şi simţindu-se înşelat, încep bătăile şi drumurile Anei de la Ion la Vasile. Preotul Belciug mediază conflictul dintre Ion si Vasile, în care „biata Ana nu este decât o victimă tragică". Sinuciderea soţiei nu-i trezeşte regrete sau conştiinţa vinovăţiei, pentru că în Ana, iar apoi in Petrişor, fiul lor, nu vede decât garanţia proprietăţii pământurilor. Nici moartea copilului nu-l opreşte din drumurile lui după Florica, măritată acum cu George, astfel că deznodământul este previzibil. George îl omoară pe Ion şi este arestat, Florica rămâne singură, iar averea lui Ion revine bisericii.
